LiFe ThRoUgH mY eYeS

-macii de pe camp,albastrelele

-padurea ce acum pare atat de deasa si de…verde

-fetele atat de diferite ale oamenilor de pe strada

-batranica ce imi aduce aminte de ea

-copilul ce isi intreaba insistent tatal despre masini

-tipul de langa mine care ii sugereaza tipei sa cumpere ceva ce incepe cu “p”

-garofitele de pe birou

-mancarea arsa de mama(incepe sa devina un obicei)

-soarele

-siguranta in propria-mi persoana

-muzica din casti

-capsunile de pe masa

-o pereche draguta care se “giugiuleste”

-un zambet gratuit

mai lasa-ma sa cred ca dragostea e si pentru mine,mai lasa-ma sa ma amagesc cu simple inchipuiri…nu-mi lua speranta,caci fara ea sunt nimic…oare unde esti?de ce nu mai apari?mai e cineva pe lumea asta care isi doreste cu atata ardoare sa aiba pe cineva langa el?ieri,am fost singura…astazi,mai singura ca ieri si probabil ca maine mai singura ca azi…caut in zadar fluturii prin stomacul meu prea gol…caut in zadar o iluzie…cand toti in jurul meu par fericiti,eu nu te am…cand toti in jurul meu au un umar pe care sa planga,eu plang pe-al meu…muzica prea trista se aude in boxele mele….lipsita de vlaga ma simt si nimeni nu vede…nimani nu-i pasa…nu inteleg de ce ma astept ca chiar sa ii  pese cuiva…imi rasuna in minte cuvintele lu’ tata…”cine te iubeste,te iubeste si asa”….atunci unde e?unde e cel care teoretic ar trebui sa ma iubeasca asa orgolioasa,egoista,incapatanata si fara stralucire cum ma simt acum?te vreau,te vreau si nu te pot vedea….

well,azi nu te vreau pe tine,nici pe cel de langa tine…eu doar il vreau pe el…n-am chef sa te ascult,stiu ca n-ai nimic interesant de afirmat…pff…ploua…de parca ploaia ar fi toate sentimentele mele care ies la suprafata si acum natura urla din toti rarunchii…toata revolta mea,nemultumirea…toate apar acum…as vrea….as vrea sa am cu cine iesi in ploaie,cu cine sa ma tin de mana pe o vreme ca asta…as vrea…as vrea sa il gasesc pe el…incep sa cred ca sunt obsedata de gandul asta…nu-mi face deloc bine..mi-aduc aminte de versurile lui Bacovia:”si ninga,zapada ne-ngroape…”..eu vreau sa ma ascund sub ploaie…am oprit pana si muzica,numai sa pot asculta sunetele de afara…probabil o sa ma intind in pat si o sa stau cu lumina stinsa,cazand prada gandurilor sumbre…s-a vorbit in ultima vreme tot mai des de sinucidere…nu,nu m-am gandit la asta…oricat as fi de jos,ma voi ridica si cand o voi face voi fi mai sus decat eram inainte de a ma prabusi…ironia asta a vietii este in cazul meu faptul ca oricat de mult as uri soarta pe care o am,nu pot sa nu iubesc viata…sunt o persoana a contrastelor,a paradoxurilor si incep sa cred ca niciodata nu voi fi multumita de ceea ce am…intotdeauna o sa vreau din ce in ce mai mult…si totusi…pe unde o fi el?e sub acelasi cer cu mine si nu l-am gasit inca…oare ce face el in aceste momente?oare cum arata?cate intrebari ma macina….

credeam ca am reusit sa ingrop acest “eu”…nu pot…revine mai puternic ca niciodata…acum,as vrea sa plec departe de voi,departe de toti…nu ma intelegeti,niciodata n-ati facut-o…desi incerc sa par in continuare copil,sunt multe lucruri schimbate…si da!asta e o revolta!sunt destul de mare ca sa imi asum responsabilitatea faptelor mele..vreau sa gresesc si sa trag invataminte…vreau sa simt ca sunt stapana pe viata mea,ca pot sa fac ce imi pofteste inima…in spatele acestei revolte e acum din nou tristete si lipsa acelui ceva,lipsa care se simte atat de acut…credeam ca pot sa fiu altfel….nu sunt…as vrea sa urlu sa ma pot descarca…as vrea sa simt ca e cineva care intelege exact ce e cu mine…as vrea sa ma sprijine cineva..vreau sa fiu singura,sa fiu lasata in pace….azi,azi n-am nevoie de nimeni…daca n-am gasit pe nimeni care sa-mi poata descifra sufletul,de altcineva n-am nevoie..e gol,pustiu si din nou liniste…e durere,singuratate intr-un microunivers in care e atat de multa lume langa mine…vreau sa fiu singura acum,sa ma cufund in gandurile mele…sunt unicul meu prieten,sunt singurul suflet din viata mea,sunt…..

Ma gandeam astazi la ce mi-a zis un prieten…si anume ca sunt o fire dificila…in ce sens?ca nu-mi gasesc locul…si ma intreb acum…care este locul meu?langa cine ar trebui sa fiu eu?din cauza asta sunt eu o fire dificila?hmm…stiu ca imi schimb starea de spirit de la o secunda la alta,stiu ca nu sunt tocmai o persoana buna la suflet…stiu ca sunt rautacioasa si cateodata ipocrita…nici macar nu ma pot apropia de perfectiunea aia de care zic toti..dar nu vreau,mi-e frica de perfectiune,mi-e frica de orice schimbare a mea…vreau astazi doar sa simt,sa ma las purtata de val,sa nu ma gandesc la nimic si sa sper ca intr-o buna zi voi avea parte de  fluturi in stomac si sa nu imi pese decat de noi…If I lay here.. if I just lay here..would you lie with me and just forget the world?

Asa lumina si totusi,ce intuneric…se insereaza…privesc cum lumina soarelui care se pregateste sa apuna se « reflecta «  rosiatica…atata liniste si totusi cata galagie…”can’t take my eyes off of you”…rasuna dulce in urechile mele…nu-i nici tristete,nici bucurie…e doar,viata,fara prea multe de povestit…viata fiecaruia e o poveste demna de a fi ecranizata…a mea este insa demna de a fi pastrata in randuri de pe internet…demna de a fi citita,insa fara niciun drept de a fi interpretata…e asa cum e…greselile sunt toate ale mele si din unele,desi pare incredibil,n-am invatat nimic…n-am invatat ca nu mai trebuie sa visez,n-am invatat ca e interzis sa iti faci iluzii si sa cauti “fericirea”….intunericul se lasa si ma prinde iarasi singura,cufundata in ale mele ganduri,dar de data asta in armura stravezie…de data asta nu atat de vulnerabila,de data asta stiind ce ma asteapta pe viitor si stiind exact ce vreau si cine sunt…cat valorez(din punctul meu de vedere mai mult decat altii)…nu imi poate spune nimeni ce sa fac si cum….si de va incerca cineva sa ma raneasca,poate veni oricand,sa incerce…nu va reusi….

Leave me out with the waste
This is not what I do
It’s the wrong kind of place
To be thinking of you
It’s the wrong time……

astazi,nu ma intreba nimic…nici daca mi-e bine,nici daca iti simt lipsa,nici daca te vreau departe de mine…azi lasa-ma sa fiu eu,cu calitati,defecte si nori sub soare…astazi lasa-ma sa traiesc,respirand din nou speranta si cautand cu indarjire ceva tot mai aproape de fericire…lasa-ma sa spun ca sunt un adult,un copil,amestec de culori si simtiri,niciodata la fel,niciodata bine definite,intotdeauna lucruri de moment si traite intens…zi-mi ca sunt nebuna,dar uita-ma si nu-mi lua ce am acum…intoarce-ti privirea si spune ca pleci intr-un loc de unde n-ai sa te mai intorci…eu,o sa astept cuminte ziua de maine si viitorul…intoarce-te doar cand va fi sa mor si daca ai putea,nici macar atunci…lasa-mi insa muzica,cea care imi aduce liniste si alinare a singuratatii…de ma vei vedea intr-un colt al camerei,nu incerca sa ma iei de acolo….voi reusi sa ma ridic singura,asa cum am reusit de fiecara data….astazi,nu mi-e frica de durere….stiu ca voi reusi sa ma ridic mereu….ai crezut o clipa ca sunt slaba?pff…te-ai inselat…stiu cine sunt si chiar daca sunt la inceput de drum,cu capul sus privesc in fata….si chiar daca nu vad la mai mult de cativa metri in fata mea,sunt increzatoare in puterea mea…asa ca azi,nu ma intreba de ce,dar nu te vreau….

I’m not a perfect girl. Sometimes I have a broken heart and maybe some days nothing goes right. But when I think about it and take a step back I remember how amazing life truly is and that maybe, just maybe I like being unperfect !!!

ploua…si picaturile cad una cate una in sufletul meu tacut si ascuns intr-un colt…si norii negri se aduna la fereastra mea…din cand in cand,se mai vede soarele..pff…acum ploua cu soare…e ca in viata mea,nici innorat,nici senin…ma uit cum ploua…sunt niste picaturi atat de mari si cad pe verticala…vantul nu bate…scot capul…pf…miros de asfalt umed….uraa!!!!nu-mi pasa ca e vremea urata…nu ma deprima deloc…imi provoaca o bucurie mai mare decat o vreme frumoasa si calda…si tacerea se lasa in camera si pare mai primitoare ca niciodata…si azi nu mai vreau nimic,nu mai gandesc nimic…doar stau,plutesc si simt…nu ma mai deranjeaza niciun sentiment…nici linistea,nici durerea…sunt impreuna fara sa se deranjeze una pe alta…convietuiesc fara a sti una de alta,de cele mai multe ori…se intampla sa se intalneasca…atunci e mai grav,caci atunci se lasa negura in suflet si tacerea de plumb….

mdea…asa e la mine…nu asa cum se obisnuise toata lumea cu”what goes up,must go down”….am terminat cu depresia pe sezonul asta…cateva cuvinte pt tine dragul meu si crede-ma,ca sunt ultimele…ai fost un las,n-ai avut curajul nici macar sa ma refuzi…tu,draga?tocmai tu,acel macho cu experienta la femei n-ai fost in stare?iti plang de mila,sincer…am crezut ca vad ceva mai mult in tine,m-am inselat…sa fii fericit,eu stiu sigur ca voi fi si fara tine…ce simteam s-a transformat in indiferenta astazi,poate o indiferenta cu urme de repulsie…gata!punct si de la capat…nu vei mai face parte din viata mea…ma intreb insa ce am vazut la tine?oare o sa fiu in continuare atrasa de tipi ca tine?pff,I hope not!!!astazi ma simt indestructibila din nou…si chiar nu mi se pare exagerat cand folosesc cuvantul ala…nu-s de gheata,niciodata nu voi fi,oricat as incerca…si vad acum viitorul si il vad stralucit…si nu ma voi da batuta,indiferent cate rani as avea…te voi cauta pe tine in continuare…imi piere un vis,imi fac altul…si iar si iar,fara incetare..azi am inviat!dap,se poate spune si asa…nu mai e golul ala in suflet…raman in cautarea acelui Ceva,nestiind ce e…show must go on!si raman pe scena vietii mai increzatoare,cu capul sus,stiind din nou cine sunt si cat valorez…sangele pulseaza furios prin vene…e viata din nou,multa viata…stiu ce vreau!!vreau un viitor stralucit,te vreau pe tine,vreau succes sentimental si profesional…du-te melancolie si nu te mai intoarce!