Arhiva pentruaprilie 25, 2008

In Sfanta si Marea Vineri a Patimilor

{ aprilie 25, 2008 @ 6:34 pm } · { regrete,iluzii,sperante }
{ } · { Scrieti un comentariu }

Nu mai mersesem de multi ani la Prohod…inca de pe cand faceam Pastele la tara…farmecul sarbatorilor nu-l mai pot simti…cele din copilaria mea erau cu mult mai frumoase…acelea erau sarbatori cu adevarat…simteam ca intr-adevar e ceva diferit…astazi am fost la slujba,in incercarea de a reinvia sentimente de altadata…si am reusit..am intrat sfioasa in biserica…nu-i prea multa lume…in centru,masa plina cu flori si cu Biblia cu coperta de argint…in cateva minute incepe slujba…cantecul preotilor rasuna in incapere…ma asez cuminte cu cartea in mana si incepem si noi sa cantam…versurile parca se inalta catre cer,ca o rugaciune…e ceva atat de sfant si de sublim in ceea ce rasuna acum in urechile mele..cu capul plecat,umili in fata Celui care ne-a adus pe toti in seara asta,cantam…desi nu avem cine stie ce voci,pare ca niciun tenor al lumii n-ar putea canta mai bine decat noi…o facem din inima…o fac din toti rarunchii mei…ma linisteste atmosfera asta…e acel ceva,atat de cald,de bland…o mama cu 5 copii sta langa mine…fiecare fetita are in mana cartea cu versuri,baietelul tine aprinsa o lumanare..sunt atat de cuminti toti si fetele lor exprima atata puritate sufleteasca…primesc pernite sa stea jos,caci deja ii dor piciorusele si tuturor le e drag de ei….in loc sa se aseze in fundulet,se asaza in genunchi!toti 5!fetitele au chiar si batice pe cap…eu n-am pus…si suntem multe fete,femei care n-avem…dar fetitele astea de cativa anisori au…si le poarta cu atata seriozitate…o batranica sta intr-un colt…asculta..are si ea seninatate in privire…dar e o altfel de seninatate decat cea a copiilor…seamana mai mult a resemnare….ma uit din nou in carte,continuu sa cant..lumanarile creeaza o lumina difuza…imi place…as putea sta la nesfarsit aici,cantand…numai de nu m-ar durea atat de tare spatele!asta mi se pare cam aiurea…slujbele la ortodocsi sunt cam lungi si macar de-am avea si noi bancute ca la catolici…mi s-a reprosat ca nu cred…da…e greu sa crezi…ma lupt zilnic cu asta….incerc sa cred,vreau!si totusi,ca multi altii,neglijez latura spirituala a vietii mele…poate ca ar trebui sa merg la biserica doar ca sa simt mai des aceasta caldura care imi invadeaza sufletul…si astazi,astazi ma gandesc din nou…existi sau nu?si ce esti Tu de fapt?