LiFe ThRoUgH mY eYeS

e din nou piesa trista pusa pe repeat…e iarasi ea,in tacerea noptii,cazand prada melancoliei,alunecand pe o carare de unde nu mai exista cale de intoarcere….isi aminteste de naivitatea,inocenta copilariei….si zambeste….e sesiune,e plictiseala,e oboseala….e dor de duca,dor de mare….marea o asculta,marea o intelege…marea ii surade si ii canta….marea ii duce iubirea departe…..marea ii da liniste,pace sufleteasca si o invata sa zambeasca….o invata cum sa fie ea,cum sa isi accepte defectele,cum sa priveasca printr-o scoica gaurita toate minunile lumii….marea o invata cum sa simta…nisipul o mangaie…o alinta…aerul sarat ii patrunde prin narile obosite si speriate de mirosul vechii iubiri…dor de mare…

si ploaia e mai dezlantuita ca niciodata!!cerul se rupe in doua….rauri,spume,tunete,nebunie!vantul sufla cu dispret,facand copaci falnici sa para mici crengute!si bubuie din nou,urechile se sperie!asurzitoare sunete,fantastica putere!nu-ti ramane de ales decat sa pleci capul in fata spectacolului,demonstratiei de putere!ploua cu furie,stropii izbesc ca bicele geamul prin care privesc!apoi,un fulger!ah!ce fulger!si astept cu inima mica si ochii sclipind de placere….da!marele tunet!de-ar fi mai lungi ploile de vara….si cerul negru se despica din nou,din nou,din nou….

si vino,tu ploaie nebuna!si spala pacate,dureri si lacrimi…si navaleste fara mila asupra-mi…si fii tu cea care da glas smintelii mele,revoltei!si curga rauri din cer,si vantul napusteasca-se asupra copacilor!sa tune,zguduind din temelii casele!fii crunta,dezlantuita,cum numai tu stii sa fii!ascunde-mi chipul printre stropi si pierde-mi ochiul intr-o balta….du-mi gandul departe si speranta odata cu el…supune-mi firea si invata-i minte pe ei….fii forta din mine si slabiciunea totodata….aduna trupul si fa-l farame!nimiceste urme ale vechilor slabiciuni!lasa sufletul liber!e puterea crescanda in el,e indarjirea cu care lupta,sunt ochii care sclipesc vicleni…raspunde-mi la chemare,ploaie rebela!tanjesc acum dupa sunetul picaturilor pe frunze,acoperis,masini,trotuare!….si tu vii….ma prinzi in jocul freneziei tale….si sorb satisfacuta dementa dezlantuirii….

asa cum trebuia sa se intample,odata cu soarele,a aparut si lumina in sufletul ei…stie din nou ce vrea,si-a recapatat energia,pofta de viata si inima frumoasa…si-a recapatat gandurile pline de speranta…veselia,dorul de duca,zambetul pe buze….e in nou ea…ai zice tu medule,”in sfarsit!” da….in sfarsit….ramane doar cu o amintire placuta a celor intamplate,ramane cu urmele lasate de pasii trecutului….dar astazi,viata ei incepe din nou…incepe,asa cum a inceput de atatea ori…si fara regrete,fara lacrimi,fara ura,doar…doar un zambet……one thing that I adoreeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!! si sesiunea nu-i place,si vara-i racoroasa,si cantecul e lin….si isi face planuri….si vrea la mare,si vrea sa traiasca din nou cu aceeasi intensitate,vrea sa fie ea,cu aceleasi defecte si aceleasi calitati…si iubeste,si simte,si zambeste din nou….asculta,priveste si zambeste iar!many things I do not care for………but…a girl like her….una atat de….mediocra ce incearca sa atinga perfectiunea…una nici prea frumoasa,dar nici prea urata…una care cauta bucurii si frumuseti in tot ce atinge si vede……una care chiar reuseste sa isi faca prieteni din lucrurile marunte….e astazi,fata de ieri si fata de maine……..

e noaptea linistita dupa o furtuna care a facut ca strazile sa para rauri,a indoit copacii si i-a supus pe oameni….e luna ca o bucata de biscuite rotund din care cineva cu chef de joaca a muscat…

e inca o melodie trista pe repeat si ea….ii prieste linistea in care s-a cufundat….nu vrea sa uite,nu vrea sa scoata capsorul….si-a amintit de copilarie zilele trecute…si chiar si astazi…s-a schimbat…inainte stia sigur ca nu-i place schimbarea…acum nu prea mai stie exact ce sa creada….si-a pierdut energia si optimismul de altadata….zambetul naiv si pofta de joaca….si totusi…acum e domnisoara…oricat de mult ar incerca sa intoarca in ea copilul de altadata,nu mai reuseste…sunt doar franturi…oglinda s-a spart si au ramas doar cioburi….e cocheta acum,se aranjeaza,e feminina…nu stie prea bine ce ii rezerva viitorul,dar stie cu exactitatea ce a trait in trecut…a fost fericirea,au fost toate lucrurile frumoase al caror parfum inca se mai simte….uit-o…las-o intr-un colt si nu incerca sa o muti de acolo…e atat de fragila,incat ai putea sa o spargi in mii de bucati….intotdeauna cu trairi contradictorii,intotdeauna de parca 2 persoane ar convietui in trupul ei tanar….inca o zi de singuratate….inca o zi in deriva….inca o zi fara sperante,fara asteptari,doar ea…ea,ploaia si o carte de anatomie….

in compania ploii s-a simtit in siguranta…si iubeste,iubeste cu nebunie ploaia…iubeste stropii mari si desi care cad cu repeziciune….iubeste mirosul asfaltului umed,mirosul apei pe frunzele verzi…iubeste cerul negru care s-a facut ca de taciune…iubeste fulgerele,tunetele violente si vantul care bate ca un dement….si ea zambeste….si tace…priveste cu ochii care-i sclipesc de o bucurie absurda,pe care nu se sfieste sa si-o ascunda….ploaia care vine in fiecare zi,ii face bine…e ploaia ei…e pentru ea….si-a dorit de atatea ori stropii aceia fantastici….si au venit cand i-a fost mai greu…ploaia,veche iubire…viata,un nou epilog….